πατερικά

Atunci se măreşte numele păcii, cînd nu ne vom împotrivi părerilor Sfinţilor, nici nu vom făptui împotriva hotarelor acelora. (Sf.Chiril cel Mare)

Cazania la Duminica a IV-a după Rusalii

Carte românească de învăţătură la dumenecile preste an şi la praznicele împărăteşti şi la Svenţi mari

Precum izvorăsc din izvoară rîuri şi purcede înmulţindu-se apa, aşa şi din credinţă cu fapte bune, se înmulţesc darurile. Nimica nu este mai mare decît credinţa curată. Cela ce crede drept şi are fapte bune, acela are nădejde neîndoită întru Dumnezeu, şi de cîte se rogă şi cere, de toate dobîndeşte; – cum a dobîndit şi sutaşul acela, sănătate slugei sale – de carele scrie Evanghelistul Matei

Cap. 8, Stih 6 – 13

În vremea aceea, intrînd Iisus în Capernaum, s’a apropiat către dînsul un sutaş rugîndu-l pre el şi grăind: Doamne, sluga mea zace în casă bolnav şi se chinuieşte rău. Şi a zis Iisus lui: Eu viind voiu tămădui pre dînsul. Iar sutaşul răspunzînd a zis: Doamne, nu sînt vrednic ca să intri sub acoperămîntul meu, ci numai zi cu cuvîntul şi se va tămădui sluga mea; că şi eu sînt om sub stăpînire, avînd sub mine slujitori, şi grăiesc cestuia: mergi, şi merge; şi altuia: vino, şi vine; şi ro­bului meu: fă aceasta, şi face. Iar Iisus auzind acea­sta s’a mirat şi a zis celora ce veneau după Dînsul: Adevăr grăiesc vouă, că nici în Israil n’am aflat atîta credinţă. Zic vouă, că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor odihni cu Avraam şi cu Isaac şi cu Iacov întru Împărăţia Ceriului, iar fiii Împărăţiei vor fi goniţi întru întunerecul cel de afară; acolo va fi plîns şi scîrşnirea dinţilor. Şi a zis Iisus către sutaşul: Mergi, şi cum ai crezut, să fie ţie. Şi s’a tămăduit sluga lui întru acel ceas.

ÎNTÎIA PARTE: 

Pentru credinţa sutaşului

 Credinţa este maică tuturor faptelor celor bune. Din începutul lumii toţi drepţii cu credinţă au făcut spre plăcere lui Dumnezeu. Avel, pentru credinţă, se mărturiseşte că este drept. Pentru credinţă, Enoh a făcut spre plăcere lui Dumnezeu şi n’a gustat din moarte. Avraam, pen­tru credinţă, se cheamă prieten lui Dumnezeu (Evreii 12, 8). Moisi Prooroc, pentru credinţă, a fost mare înaintea lui Dumnezeu şi înaintea lui Faraon; ma­rea a secat şi pre Faraon cu toată oştea lui l’a îne­cat. Aşijderea şi Iisus Navi, cu credinţa, apa Iorda­nului o a întors înapoi (precum se scrie în cartea sa, 3, 16, 17), zidurile Erihonului a risipit şi soarele la Gavaoni trei ceasuri a oprit. Cei trei tineri, cu cre­dinţa au stins cuptorul cel de foc. Daniil, gurile le­ilor a astupat. Credinţa, sutaşului din Evanghelie, a ajutat şi sluga lui s’a tămăduit. Cu credinţa, spu­ne Pavel Apostol că înţelegem şi cunoaştem că stau veacurile (Evrei 11, 3).

Credinţa este arătare lucrurilor celor nevăzute; deci, după ce nu poate ajunge mintea omului, credin­ţa arată. Arată pre Dumnezeu, puterea şi mila Lui. Arată nouă Împărăţia Ceriului şi viaţa de veci. Arată-ne moartea şi învierea a toată lumea. Arată-ne lo­cul cel de sus al drepţilor şi cel de jos al păcătoşi­lor.

Zice Evanghelistul: În vremea aceea, adecă în vremea cînd a săvîrşit Hristos învăţătura Sa îna­intea Apostolilor şi S’a pogorît din munte, atunci îndată L’a întîmpinat pre Dînsul un stricat şi de de­parte, cu glas mare a strigat: Doamne, de vei vrea, poţi să mă curăţeşti (Luca 5, 12). N’a zis: roagă-te pentru mine să mă curăţăscă Dumnezeu, ci cu credinţă a zis: poţi să mă curăţeşti. Şi pentru credinţa lui, Domnul l’a curăţit pre dînsul şi l’a tămăduit; după aceea a intrat în Capernaum şi îndată a venit la Dînsul un om mare şi vestit, al împăratului din Roma. Şi îngenunchind a început a-L ruga pentru boala slugii sale şi a zis: Doamne, o slugă a mea zace în casă bolnav şi rău chinuieşte.

Aicea se cade să se înveţe toţi stăpînii de la acest sutaş. Acei cari au slugi slabe şi bolnave în casă, să nu-i scoată afară şi să-i lepede în gunoiu sau în case streine, ci să grijească de dînşii, ca şi acest bun sutaş, ce se ruga din genunche pentru sluga sa să-l tămăduiască.

Iar Domnul Hristos văzînd credinţa lui ce avea către Sfinţia Sa şi dragostea către sluga sa, a zis că­tre dînsul: Eu voiu veni şi-l voiu tămădui.

Socotiţi aicea mintea şi smerenia acestui căpitan, că a zis: Doamne, nu sînt vrednic să intri în casa mea, că văd pre Mărirea Ta că nu Te pot încăpea Ce­riurile cît sînt de largi, dar casa mea, cum este de strîmtă, cum te va încăpea? Ci numai cu cuvîntul, că-mi este destul, fiindcă ştiu, că cuvîntul Tău toate le poate. Numai cuvîntul Tău, multe minuni a făcut.

Din apă, vin a făcut; cu cinci pîini, cinci mii de oamenl a săturat; marea a putut a conteni şi vînturile a în­ceta. Acestea nu Te mărturisesc a fi om de rînd, ci Dumnezeu puternic Te cunosc că eşti. Pentru aceea zi numai un cuvînt şi se va tămădui sluga mea; căci cuvîntul Tău morţii înviază, stricaţii curăţeşte, dra­cii din oameni goneşte, bolnavii tămăduieşte, surzi­lor auzire le dă, muţilor grăire. Eu sînt om sub mai mare şi am slujitori sub mîna mea. Zic unuia: Vino, şi vine, şi altuia: fă aşa, şi face. Deci, dacă eu sînt om sub mai mare şi mă ascultă ostaşii, dar cu cît mai vîrtos Ţie Doamne, Celuia ce eşti Împărat tuturor, cu mai mare ascultare se vor pleca oştile cereşti şi Te vor asculta. De vei zice morţii să se ducă, se va duce, şi de vei zice sănătăţii să vie, va veni; eu aşa Te cred Doamne, că de Tine ascultă şi viaţa şi moartea şi toate se fac după Voia Ta. De nu vei zice să vie moartea spre sluga mea, nu va veni; iar de vei zice să vie sănătatea, va veni.

Aşa de mult şi de înalt a crezut sutaşul acela lui Hristos şi a mărturisit înaintea a mare  mulţime puterea Lui cea Dumnezeească. Pentru aceea şi Hri­stos S’a mirat şi a lăudat credinţa lui zicînd: Această credinţă nici în Israilteni n’am aflat. Lăudat-a Hri­stos credinţa sutaşului, nu numai atunci înaintea acelei mulţimi, ci şi acum înaintea a toată lumea. Şi pentru aceea i-a dat nu numai sănătate slugii, ci şi Împărăţia Ceriului i-a dăruit lui.

Acest sutaş nu era din Israiltenii carii se închinau lui Dumnezeu, ci era din oştile Romanilor, din pă­gînii carii se închinau idolilor. Dar pentru credinţa lui, Hristos l-a primit şi pre dînsul ca şi pre Israil­teni, arătînd cu aceasta, că nu este Dumnezeu numai al jidovilor, ci şi al limbilor este Dumnezeu, şi tu­turor neamurilor care-L vor crede şi-L vor ruga. Pentru aceea a zis, că mulţi vor veni de la răsărit şi de la apus şi vor şedea cu Avraam şi cu Isaac şi cu Iacov întru Împărăţia Ceriului, iar fiii Împărăţiei vor fi goniţi întru întunerecul împărţit, unde sînt plînsuri şi scîrşniri de dinţi.

A DOUA PARTE:

Pentru plata drepţilor şi pentru munca păcătoşilor

Întru aceste cuvinte ce a zis Domnul Hristos, că vor veni mulţi de la răsărit şi de la apus şi vor odihni întru Împărăţia Ceriului, arată ve­selia şi plata drepţilor celor ce au crezut Sfinţiei Sale, nu numai din jidovi, ci şi din limbi. Mulţi vor veni din cele patru părţi ale lumii şi se vor aduna la acea cetate frumoasă, la Ierusalimul cel nou, căruia îi este meşter şi ziditor Însuşi Dumnezeu. La această sfîntă cetate vor veni mulţi de la răsărit, de la apus, de la mează-zi şi de la mează-noapte. Împăraţii şi popoarele, întru lumina lui Hristos vor merge de îşi vor aduce mărirea şi cinstea lor la dînsa. Porţile ei nu vor fi închise nici ziua, nici noaptea, ci vor intra marginile şi laturile lumii.

Intrarea întru acea cetate este numai prin trei por­ţi, ce sînt acele trei porţi dintr’un mărgăritar, adecă cine va crede în Tatăl şi în Fiul şi în Duhul Sfînt, acela va intra întru acea cetate. Precum este fiecare dintre acele porţi tot dintr’un mărgăritar, aşa şi fiecare dintre acele trei feţe, a Tatălui, a Fiului şi a Duhului Sfînt, toate sînt dintr’o Dumnezeire şi dintr’o putere; – de care lucru Însuşi Hristos adevereşte zicînd (Ioan 10,9): „Eu sînt uşa; nimenea nu va intra la Dumnezeu Părintele, fără numai prin mine”. Deci, precum este Fiul uşă, aşa şi Tatăl şi Duhul Sfînt. Prin aceste trei porţi vor intra toţi sfinţii la Împărăţia Ceriului şi vor odihni cu Avraam şi cu alţi patriarhi.

Răsăritul şi apusul însemnează toată lumea.

Poala lui Avraam însemnează mîngîierea, odihna şi dulceaţa drepţilor, viaţa şi veselia cea vecinică.

Împărăţia Ceriului însemnează privirea feţei celei luminate a lui Dumnezeu făcătorul său. Îl vor privi şi-L vor vedea faţă către faţă, se vor îndulci de frumseţea Lui şi de slava mărirei Lui, pre care doresc şi îngerii să o vadă, pentru că nu este mai mare bucu­rie şi veselie decît aceasta, acelor cari vor vedea faţa Domnului lor, Celuia ce i-a făcut. Aşijderea nu este mai cumplită muncă decît a celor ce nu vor ve­dea pre Domnul şi Făcătorul lor.

Împărăţie se cheamă, că acolo cîţi vor dobîndi parte, nimenea de nimic nu va fi lipsit, ci vor fi toţi împăraţi; toţi întru avuţie nenumărată şi în slavă nemăsurată; toţi în cinste şi mărire mare; nu va rîvni unul altuia. Precum nu este în soare o parte mai în­tunecată, ci luminează preste tot într’un chip, aşa şi Împărăţia cea de sus, preste tot într’un chip va lu­mina cu frumseţea, cu mărirea şi cu podoaba.

Pentru aceea, rog pre tot creştinul: nevoiţi-vă către dînsa cu credinţă, dreptate, fapte bune, cu adevăr şi cu dragoste, ca să vedeţi faţa Domnului vostru şi să auziţi glasul Lui cel dulce, ce va grăi atunci zicînd (Matei 25, 34): „Veniţi binecuvîntaţii fiii Părintelui meu, de moşteniţi Împărăţia Ceriu­lui, care este gătită vouă mai înainte de începutul lumii”.

Iar cuvîntul ce a zis, că fiii Împărăţiei vor fi go­niţi întru întunerecul împărţit, cu aceasta însemnează grijă şi muncă tuturor păcătoşilor: precum jidovi­lor aşa şi celora ce au crezut, din limbi, şi pentru păcate cad din Împărăţia Ceriului.

Jidovii s’au chemat întîiu fiii lui Dumnezeu, căci ei au cunoscut întîiu pre Dumnezeu şi ei sînt che­maţi întîiu la Împărăţia Ceriului, cu patriarhii, cu prorocii şi cu legea cea veche, şi tocmai de Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos chemaţi, pentru că întru dînşii a făcut minuni şi lor a mărturisit întîiu Evanghelia; dar ei au căzut de la Dumnezeu, pen­tru mulţimea păcatelor lor, cu care au mîniat pre Dumnezeu. Pentru nemulţămirea, necredinţa şi pen­tru hula lor cu care au hulit pre Sfîntul Domn Savaot Părintele ceresc şi pre iubit Fiul Lui L’au mun­cit şi cu moarte rea L’au omorît, sînt isgoniţi dintru Împărăţia Ceriului, unde este întunerecul împărţit, unde nu este lumină, nici faţa lui Hristos, nici bu­curie sau veselie, fără numai plîngere şi scîrşnire de dinţi, de frica şi de durerea muncilor celor fără de sfirşit.

Aşa şi noi aceştia ce am crezut, din limbi, sîntem chemaţi la Împărăţia Ceriului şi ne chemăm fiii lui Dumnezeu; dar pentru nemulţămirea noastră şi pen­tru păcatele noastre, vom fi goniţi din Împărăţia Ce­riului, din afară de cetatea cea sfîntă, cu fermecăto­rii, cu curvarii, cu tîlharii, cu ucigaşii, cu apucătorii, cu beţivii şi cu călcătorii legei (Apocalipsa 22, 15); aşa şi toţi iubitorii de păcate, ce sînt creştini şi mor fără de pocăinţă şi fără de ispovedanie.

Pentru aceea să fugim de la fapte diavoleşti şi în­şine către fapte bune să alergăm, că putem, numai de vom vrea. Să nu ne părăsim pentru mulţimea pă­catelor, ci să ne aducem aminte că David Prooroc şi împărat, carele, după ce a căzut în curvie şi în uci­dere, iarăşi s’a sculat şi mult a plîns, cum spune în­suşi zicînd (Psalm 6, 6): „Osteniiu întru suspinele mele şi cu lacrimile mele udaiu aşternutul meu”.

Cui i se pare că stă, să socotească să nu cadă, că şi ceia ce le pare că sînt drepţi, de multe ori cad, iar păcătoşii se scoală. Aceasta arată pilda fariseului şi a vameşului. Aşa şi tu, te smereşte înaintea lui Dumnezeu şi zi: Doamne, nu sînt vrednic să intri în casa sufletului meu, ci numai de zi cu cuvîntul şi se va tămădui sufletul meu. Atunci Dumnezeu, cu milă Se va pleca spre rugăciunea ta, va tămădui sufletul tău de boala păcatelor, va lăuda scularea ta şi pocă­inţa ta înaintea popoarelor celor vii şi a luminaţilor îngeri, şi te va însoţi în ceata sfinţilor şi drepţilor întru Împărăţia Ceriului, – pre care noi toţi să o do­bîndim, pentru darul şi milostivirea Ta, Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru, ca să Te lăudăm acolo şi să Te preamărim, dimpreună cu Părintele şi cu Duhul Sfînt, acum şi pururea şi întru veci nesfirşiţi şi netrecuţi. Amin.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: