πατερικά

Atunci se măreşte numele păcii, cînd nu ne vom împotrivi părerilor Sfinţilor, nici nu vom făptui împotriva hotarelor acelora. (Sf.Chiril cel Mare)

Arhivă Categorii:r Sf.Teodor Studitul

Sf. Teodor Studitul: Întinare are împărtăşania unde e pomenit ereziarhul!

Sf. Teodor Studitul (759-826 d. Hr.)

Sf. Teodor Studitul (759-826 d. Hr.)

Scrisoarea 553

Către soţia unui spătar al cărei nume e Mahara

 Ce frumoasă e epistola nobleţei tale, pe de-o parte, dic­tată în limba ţinutului tău, pe de alta, revărsîndu-se de multul har al smeritei cugetări şi, ceea ce e uimitor, avînd un mod de a spune lucrurile neobişnuit, ca şi cum ar avea ceva dăruit de Dumnezeu pe dinăuntru. Însă de unde, fi­ind noi păcătoşi, este atît de mare credinţa ta şi revărsarea ta evlavioasă faţă de noi? Ori [poate faci aceasta] pentru ca să ne fie cunoscută şi nouă care şi ce fel de evlavie ai, atrăgînd la ea împreună cu tine, ca pe o mîncare pusă pe o masă dumnezeiască, şi pe domnul şi capul tău [soţul], dar şi pe doamnele surori?

Prin urmare, în acest fel este dumnezeiesc de încîntă­toare epistola voastră şi pune în valoare şi mai frumos tră­săturile dreptei voastre credinţe. Dar eu nu sunt destoinic în a vă spune să vă dăruiţi cu totul smereniei mele[1]. Citește mai mult din acest articol

Anunțuri

Sf. Teodor Studitul: Poruncă a Domnului este a nu tăcea în vremea primejduirii credinţei!

Sf. Teodor Studitul (759-826 d. Hr.)

Sf. Teodor Studitul (759-826 d. Hr.)

Scrisoarea 425

Logofătului Pantoleon

Virtutea altora ni s-a făcut cunoscută din auzite, dar a ta, preacinstitul meu stăpîn, [ni s-a făcut cunoscută] mai întîi prin vedere iar acum ajunge, din auzite, pînă la capătul pămîntului în care ne aflăm[1]. Şi care e motivul? Fi­indcă a îndrăznit duhovniceasca ta gură să grăiască înţe­lepciunea lui Dumnezeu, cuvintele adevărului spre folo­sul şi mîntuirea şi a sufletului tău, şi a oricărei Biserici de-a noastră. Şi fericit eşti şi binecuvîntat e numele tău şi te laudă toţi cei drept credincioşi care aud [de tine]. Şi cu­nună de haruri este pe cinstitul tău creştet şi lanţ de aur pe sfinţitul tău gît, fiule al ascultării, odraslă a luminii, odor al dreptei credinţe. Acestea zice Domnul: „Deschide gura ta şi o voi umple pe ea, fiindcă ai ascultat glasul Meu” (cf. Ps. 80, 9). Căci poruncă a Domnului este a nu tăcea în vremea primejduirii credinţei. Căci zice: „Grăieşte şi nu tăcea” şi: „Dacă se va da deoparte nu va binevoi su­fletul Meu întru el” (Avac. 2, 4) şi: „Dacă aceştia vor tă­cea, pietrele vor striga” (Lc. 19, 40). Citește mai mult din acest articol

Sf.Teodor Studitul: Sfintele Scripturi trebuiesc ascultate cu mare luare aminte şi cu înţelegere

Fraţilor şi părinţilor, toţi oamenii au ochi şi urechi, dar nu toţi au vederea şi auzirea, ci numai unii au urechea bine ascultătoare şi ochiul bine văzător. Pentru aceea şi Domnul a zis în Evanghelie: „Cel ce are urechi de auzit, să audă”. Iar despre cei ce nu aud, zice proorocul: „Le-a dat lor (Duhul umilinţii) ochi ca să nu vadă şi urechi ca să nu audă”.

De aceea cînd citim din sfinfele Scripturi trebuie să ascultăm cu înţelegere, nu oricum se va întîmpla, pentru ca să nu cădem sub urgia lui Dumnezeu. Dar mai vîrtos să putem zice, după cum este scris: „învăţătura Domnului îmi deschide urechile„, căci cela ce ascultă cu luare aminte, acela înţelege psalmul lui David: „Bucuraţi-vă drepţi în Domnul”, adică numai în Domnul să ne fie bucuria, nu întru cele zadarnice.

Că toate lucrurile acestei vieţi sunt umbră şi trec, nu rămîn. Şi toate să le socotim drept nimic, ca să cîştigăm pe Hristos, precum auzim pe Domnul zicînd către ucenicii Lui: „Nu vă voi lăsa pe voi săraci, că iarăşi vin la voi peste puţin şi lumea nu Mă va vedea, dar voi Mă veţi vedea, căci Eu petrec întru voi şi voi întru Mine”. Şi iarăşi zice: „Eu sunt via cea adevărată şi voi viţele”. De asemenea: „Voi sunteţi prietenii Mei, (de veţi face cîte vă poruncesc) şi încă de acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face Domnul său, ci vă numesc prieteni, căci toate cîte am auzit de la Tatăl Meu am spus vouă”. Şi încă: „Vouă, ucenicii Mei care aţi petrecut cu Mine în ispitele Mele, vă voi da lege veşnică, pentru ca pururea să vă desfătaţi în împărăţia Mea”. Citește mai mult din acest articol

Sf.Teodor Studitul: Despre creştinii bulgari, care au îndurat chinuri de mucenici pentru că n-au vrut să mănînce carne în postul mare

Fraţilor şi părinţilor, vreau să îndemn dragostea voastră spre fapte bune cu o istorioară folositoare. Povestirea este aceasta: în ţara Bulgariei s-a dat poruncă aspră de la domnul locului, precum ne-am încredinţat de la mulţi, pentru creştinii şi fraţii noştri ce sunt robiţi, că de vor vrea să mănînce carne în sfîntul şi marele post, îşi cîştigă viaţa, iar de nu vor vrea, pe toţi o să-i treacă prin sabie. Deci acel păgîn a pus toată puterea ca să se plinească cuvîntul lui. Atunci s-au adunat la un loc mulţimea robilor, copiii şi femeile. Şi mare jale era între ei, căci pe de o parte socotind cum să calce legea creştinească şi să mănînce carne, se întristau şi plîngeau, iar pe de altă parte vedeau primejdia morţii şi se tînguiau cu amar. În scurt s-au supus şi au hotărît cei mai mulţi să se supună poruncii tiranului. Dar dintre ei s-au osebit patrusprezece familii, zicînd că nicidecum nu vor face porunca păgînului, ca să mănînce carne în sfîntul post. Ceilalţi creştini se rugau de ei şi-i îndemnau să nu piară pentru atîta greşeală, ci deocamdată să facă voia tiranului şi pe urmă se vor îndrepta prin spovedanie şi pocăinţă, însă aceştia nicidecum n-au vrut, ci nădăjduiau la Dumnezeu şi la cîştigul bunătăţilor veşnice.

Iar domnul cel barbar, dacă a văzut tăria minţii lor, s-a sfătuit să omoare pe unul din ei şi să-i împartă femeia şi pe copiii lui robi tătarilor, socotind că doar şi ceilalţi se vor înfricoşa şi vor face voia lui. Şi după cum a poruncit îndată s-a făcut. Dar ceilalţi nu s-au înfricoşat, ci mai mult s-au întristat şi ziceau: „creştini suntem şi un cuget avem cu fratele nostru ce a mărturisit”. Deci pentru această bună mărturisire li s-au tăiat şi lor capetele şi s-au săvîrşit în Domnul.

Vedeţi fraţilor că şi pînă astăzi se împlineşte Evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu, căci zice Domnul: „Cel ce iubeşte pe Tatăl său şi pe mama sa mai mult decît pe Mine, nu este vrednic de Mine, şi cine nu ia crucea sa şi să vie după Mine nu este Mie vrednic!”. Şi iarăşi zice: nu vă temeţi de cei ce omoară trupul, iar sufletul nu pot să-l omoare, ci mai vîrtos să vă fie frică de Dumnezeu care poate şi sufletul şi trupul să-l chinuiască în gheena focului”. Citește mai mult din acest articol